Kirtsch / Curciu / Küküllőkörös

Satul si biserică fortificată

Comuna se afla pe malul paraului Curciu, un afluent nordic al Tarnavei Mari, la poalele Podisului impadurit al Tarnavelor. Colonizarea sasilor a avut loc probabil pe pamantul comitatului la inceputul sec. al XIII-lea. Administrativ, Curciu apartine din 1359 Scaunului Medias, mai tarziu comitatului Tarnava, iar odata cu reforma administrativa din 1968 pana in ziua de azi judetului Sibiu. Ecleziastic, satul a apartinut initial Capitulului Bagaciu si astazi este o comunitate diaspora in districtul bisericesc Medias. Imprejurimile localitatii se intind de la nord la sud, de-a lungul paraului Curciu. Aici intalnim si Strada Mare. Pornind de la spatiul verde se desprinde o strada catre vest, strada Amser. In spatele dealului cetatii se face strada din spate, paralela cu strada principala. Prima atestare documentara a comunei sub denumirea de “Keureus” are loc in 1322, cand un locuitor Petrus apare in documente ca martor. Greavii Nikolaus si Martin Blavus se plang in 1331, ca sasii din Medias si Seica au introdus locul “Kerustelek” sub administrarea pamantului craiesc.

Biserică fortificată

Biserică fortificată se afla pe un deal, in partea de vest a comunei. In sec. al XVI-lea se construieste in jurul bisericii un zid de incinta oval, care la exterior este spriinit de contraforti. Pe latura de est se afla turnul de poarta, iar in zid integrata, o capela in stil gotic tarziu, pe doua nivele, care servea ca osuar. Localnicii il numesc bastion, in stanga sa se afla casa custodelui cetatii.

Biserica evanghelica

In prima treime a sec. al XIV-lea, comunitatea satului ridica o basilica gotica cu pilastri si turn vestic cu hramul Sf. Ioan. La inceputul sec. al XIX-lea, navele laterale au fost inaltate, astfel ca nava principala a devenit sala bisericii, cu tavan plan. Latura sudica si vestica a bisericii sunt atent decorate cu sculpturi arhitecturale. Pe contrafortii bisericii se gasesc diferite masti, ferestrele au ornamente in stil gotic tarziu. Urme de picturi murale se pot recunoaste pe peretele exterior.

Vedere interioara

Biserica-hala este rezultatul lucrarilor de reconstructie din perioada 1810-1814. Arcadele ascutite ale navei centrale cu tavan plan se deschid catre navele laterale. In partea superioara s-au pastrat lucarne in stil gotic. Balconul vestic dateaza din aceasta perioada de constructie. Peretele de nord al corului ascunde nisa pentru sacrament cu decoratiuni oarbe, iar pe peretele de sud este incastrata o sedilie cu doua parti. Cele trei ale caramizi de capat ale boltei corului arata un pelican, o masca pentru barbati si o rozeta cu frunze de vita-de-vie.

Picturi murale

Pe peretele corului de nord au fost descoperite in timpul restaurarilor fresce. Scena Cina cea de Taina s-a pastrat aproape in intregime.

Portalul de vest

In fata peretelui de vest al clopotnitei se afla asezat un rezalit lucrat cu atentie din piatra artizanala, care ascunde portalul principal. Fiale laterale imprejmuiesc portalul, iar peretele de vest este impodobit pe console, sub baldachine, cu figuri de sfinti. Curbura interioara se sprijina pe sase pereti, a caror portiuni cu luptatori sunt decorate bogat cu sculpturi: masti, personaje din fabule si motive florale.