Baassen / Bazna / Felsőbajom

Satul si biserică fortificată

Pe un afluent sudic al Tarnavei Mici se intind doua ulite de-a lungul Vaii Baznei. In timpul domniei regelui maghiar Stefan al V-lea (1270-1272), localitatea s-a aflat in proprietatea fiului contelui Bozouch. Bazna era, asadar, o comuna vasala din Comitatului Tarnava. Asa cum este cunoscut din prima atestare documentara de la 1302, acesta cedeaza mai departe locul comitatului Alba. Fosta proprietate nobiliara si-a dobandit libertatea prima data in 1359. De la aceasta data, Bazna se afla intr-o disputa cu comuna vecina, Velt, pentru o bucata de padure, disputa ce dureaza de zeci de ani. Bazna intra din nou in conflict in 1412 cu satele Boian si Velt; acesta este disputat in 1415 de cele 2 Scaune si pana la regele Sigismund, la Konstanz, la Bodensee. Regele Sigismund se decide in favoarea Baznei. In 1516 traiau in comuna 82 de proprietari, 3 vaduve, doi ciobani si un invatator. In 1588 a reaparut un litigiu intre Bazna si Velt, care a fost rezolvat in 1850. Din 1672 se cunoaste existenta rezervelor de gaze naturale, iar din sec. al XVIII-lea apele minerale terapeutice. In 1930, Bazna avea 1.776 locuitori, dintre care 1.149 erau germani. In comuna Bazna si satele Boian si Velt traiau in 2011 conform ultimului recensamant 3.792 locuitori, dintre care 29 sunt germani.

Biserică fortificată

Pe o culme montana, in estul localitatii, se afla biserică fortificată. Constructia anterioara, o bazilica romanica, a fost inlocuita la inceputul sec. al XV-lea cu un edificiu in stil gotic tarziu, fara turn. Concomitent, apar deasupra corului un nivel defensiv cu trei etaje si un zid de incinta oval. Turnul de poarta este in acelasi timp turn-clopotnita, iar latura nordica partineste o camara de fructe cu guri de tragere. Vedere spre sud a cetatii bisericesti.

Vedere spre sud a bisericii

Pe latura de sud a cetatii bisericesti se inalta turnul de poarta si turnul-clopotnita, etajul superior poarta denumirea de Vechea Primarie. Sub turla sa cu 3 clopote medievale se afla drumul de straja pe stalpi suspendabili.

Vedere interior catre altar

Constructia bisericii-hale fara turn incepuse deja in a doua jumatate a sec. al XIV-lea. Edificiul isi primeste forma sa actuala doua secole mai tarziu. Dotarile interioare provin in mare parte din perioada goticului tarziu si baroca. In cor se afla altarul impozant ridicat in 1791. Coloane corintice sustin ediculul si inconjoara panoul central. Pictura il infatiseaza pe Iisus predicand intr-un templu.

Vedere interioara catre orga

Johannes Hahn, care s-a stabilit la Sibiu, a refacut in 1757 pe galeria vestica zidita o orga mai veche, pastrand camera de vant si o parte din reteaua de tuburi. In timpul mandatului preotului Petrus Traugott Brecht, pictorul mediesean Stephan Valepagi a colorat fatada la 1780 si a ridicat in 1781 amvonul.

Clopotul Sf. Nicolae

Inscriptia in latina mentioneaza ca prin sunetul clopotului se sparg vanturile aducatoare de furtuna si astfel, comuna ar fi aparata de stricaciuni. Trei medalioane reprezentand un sfant apostol stand la pupitru, Iisus rastignit, cu cele doua Marii si regele cu sceptru si glob crucifer incadreaza inscriptia. Clopotul a fost realizat in prima jumatate a sec. al XV-lea intr-o turnatorie din Sighisoara.

Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului”

Biserica-hala cu clopotnita vestica a fost inaltata in 1787. In timpul parohului local Tilea Danila, in 1837, edificiul religios a capatat forma sa actuala..